Iubirea isi gaseste forma sa cea mai pura in prietenie.
Iubirea copii – parinti se bazeaza pe legaturile de sange.
Iubirea dintre doi indragostiti porneste de la pasiune. Prietenia nu are motiv
sau cauze. E total dezinteresata. Iubesti un prieten doar pentru simplul fapt
ca ti-e prieten.
Este alaturi de tine si nu asteapta nimic in schimb. Nu te
judeca. Te accepta asa cum esti. In prezenta lui te simti liber, neincorsetat
de normele sociale. Poti spune ce vrei, ce ai pe suflet sau poti pur si simplu
.....sa taci. El te aude oricum. Nu e nevoie de sfaturi sau cuvinte frumoase.
Stii ca e acolo si te asculta.
Prietenia este singura relatie sociala care nu este si nu
poate fi catalogata de lege. Intre parinti si copii, intre cei casatoriti,
intre colegii de munca, intervin norme scrise. Pentru prietenie nu e nevoie de
articole de lege. Nici de carti. Nici de workshop-uri. Nu ne intereseaza nici
numarul: poti avea unu, doi...zece prieteni pe care sa ii iubesti. Iar unul
singur face cateodata cat zece.
